Să facem cunoștință!
Mă cunoști?
Parcă ne-am întâlnit undeva, pe la vreo cunoștință
În ultima vreme mi-am pierdut
Cam des cunoștința
Recunosc, n-a fost cel mai oportun prilej
Să-mi aduc aminte de lucrurile
Care-mi activează recunoștința
Dar cumva
Am reușit să mă recunosc
Într-o oglindă aburită, sub lumina sinceră a unui neon
Mi-am zâmbit cu emoția
Care-ți străbate trupul atunci când recunoști
Un om drag, de care ți-a fost dor
În forfota unei mulțimi imprevizibile
Unele lucruri se cunosc de la o poștă
Unele trebuie să îți iei inima în dinți să ți le recunoști
Și cu recunoștința acestei întâlniri în vene
Aștept să ne dăm formă și sens
Nes(u)puselor