Să facem cunoștință!

Mă cunoști?

Parcă ne-am întâlnit undeva, pe la vreo cunoștință

În ultima vreme mi-am pierdut

Cam des cunoștința

Recunosc, n-a fost cel mai oportun prilej

Să-mi aduc aminte de lucrurile

Care-mi activează recunoștința

Dar cumva

Am reușit să mă recunosc

Într-o oglindă aburită, sub lumina sinceră a unui neon

Mi-am zâmbit cu emoția

Care-ți străbate trupul atunci când recunoști

Un om drag, de care ți-a fost dor

În forfota unei mulțimi imprevizibile

Unele lucruri se cunosc de la o poștă

Unele trebuie să îți iei inima în dinți să ți le recunoști

Și cu recunoștința acestei întâlniri în vene

Aștept să ne dăm formă și sens

Nes(u)puselor