Cum invata oul pe gaina?

Cum invata oul pe gaina?

Ati fi uluiti de cat de multe puteti invata de la un pui… de om. Nu trebuie decat sa va uitati mai atent la ce face si sa va puneti intrebarea: In ce masura fac io asta? Si nu ma refer aici la achizitii cognitive pentru ca e de la sine inteles ca gaina il invata pe ou the basics about life and other important stuff such as literacy, math, social skills (?) conventions.

Gainile si cocosii au tendinta uneori sa cotcodaceasca un pic prea tare acoperind emisiile puilor. Se arata atoatestiutori, cand de fapt nu (mai) stiu un lucru esential: cum sa fie pui. Pentru ca ograda are nevoie de gaini si cocosi, nu de pui (la minte).

Suntem niste pasari domestice responsabile si competente. Nu gresim! Nu gresim? Pai e grav daca le facem pe toate perfect. Pentru ca din gaini si cocosi perfecti filogeneza ne arata ca puii sunt departe de a fi perfecti.

Este uluitor cat de curios poate fi puiul de om. Pentru ca incearca sa se dumireasca care-i treaba cu limitele sale fizice (for starters) dorinta sa de explorare se duce spre taramuri cum sunt prizele, substantele toxice, pantele abrupte si tot asa. Asta evident sub privirile disperate ale adultilor inconjuratori.

Dar in acelasi timp sunt capabili sa fie curiosi in lucruri care noua, oamenilor mari, ni se par evidente. Atat de evidente incat nici nu le mai acordam atentie. Si partea si mai dezarmanta e ca in tot procesul lor exploratoriu, puiutii isi expun simplu si cinstit atat emotiile, cat si gandurile. Ce se petrece oare in mintea unui pui de om? Cred foarte tare ca majoritatea copiilor isi folosesc functiile cognitive mai abitir decat o gramada de adulti cu diploma. Pentru ca in fiecare zi isi propun (in)constient sa descopere noul si sa il cuprinda mental si emotional.

Viata viitoarelor gaini si cocosi e un joc. Spontan. Energic. Proaspat. Autentic. Fara prea multe defense. Fara traduceri si adaptari. Este ceea ce este. Voi mai stiti sa (va) jucati? Sau activitatile proletare v-au starpit orice urma ludica? O lectie pe care imi propun sa o invat (intensiv) in calitate de gaina de la puii cu care ma tot intalnesc este cea a iertarii si uitarii. Ei pot, deci sunt atat de puternici.

Noi nu.
Noi analizam.
Noi tinem cu dintii de principii.
Noi avem dreptate.
Noi nu lasam de la noi.
Noi ne lasam pe noi pentru valorile noastre.
Noi preferam sa nu vorbim, dar sa tinem pica. Trefla. Si caro.

Pe toate pentru capra curca vecinului care ne-a suparat acum 30jde ani ca ne-a mancat iarba din ograda.

Si nu pot sa nu ma intreb in pustietatea blogului meu: What are you? 3 years old? Nici macar, because if you were 3 years old, you would know better! 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *