Ti-am zis azi ca esti frumoasa?, s-a auzit deodata in tacerea camerei.
Nu-mi amintesc…, a soptit EA cu un zambet ascuns sub asternuturile mototolite.
Pai sa stii ca esti… foarte frumoasa… si roscata, a continuat EL mangaind-o cu o privire calda.
Multumesc!, si mana ei isi cauta loc pe obrazul lui ars de soare. De indata ce l-a gasit, s-a cuibarit. Causul palmei ei se potrivea perfect pe pometele lui.
EL zambi… ii ridica mana si, incet, buzele-i atinsera podul palmei. Care, mai apoi, fu pus la locul lui, pe obraz, alunecand spre lobul urechii.
Era liniste iar, dar aerul devenise plin.
Ochii ei stiau. Ce? Ceva. Stia ea ce.
Seara s-a insinuat in timp ce EI erau aproape…