… mai stam un timp si sa intoarcem timpul pe toate fetele. Timpul sta in loc. Timpul curge.. in amonte, in aval, la munte si la mare, in orice imprejurare. Timpul se contracta si se dilata. Timpul nu iarta, dar te si ajuta sa (te) ierti.
Putem sa batem timpul pe loc sau sa traim intr-un an cat altii-n sapte. Venim la timp. Intarziem. Procrastinam. Venim cu mult mai devreme. Trec pe nerasuflate secundele din minutele orelor in care ne e bine. Nu avem timp. Sau avem de nu stim ce sa facem cu dansul. Cum ce sa il umplem si de ce sa il golim pe vecie. Ne facem timp sa gandim in paradigma noastra ca stapani atotputernici ai timpului. E timpul nostru.
Timpul meu nu seamana cu timpul tau. Poate s-au intersectat pe la si jumate dar n-a durat mult pana cand traiectoriile le-au devenit brusc divergente. Timpul costa bani. Nu ne permitem sa-l irosim asa pe orisicine. Timpul bate, nu razbate. Ne ducem pe carari in cautarea timpului pierdut intr-o incercare de a-l retrai, de a-l dubla.
Avem termene limita de timp pentru absolut orice. De la platitul facturilor, pana la programarea in pasi marunti a existentei. Chiar si cei care se duc catre polul opus al “trairii fara de grija timpului” ajung la un moment dat in criza irosirii timpului. O stiti pe aia? Uneori ma gandesc ca nici nu ne dam seama cam ce putere avem de a dinamiza cat si a dinamita timpul din jurul nostru. Putem fi deschizatori de drumuri si timpuri.
Putem sa rupem timpu’-n doo ca pe o scrisoare pe care vrem s-o dam uitarii, pentru a o lua de la capat. De la secunda 0. Tu cum erai in ultima ta stare initiala? Galopai in caruselul tau temporal interior sau te miscai agale de pe un picior pe altul in cercuri, triunghiuri si patrate?
Tu esti din ala de gandeste repede si face lent? Sau poate din ala care gandeste lent si face repede? Sa fii oare cel care gandeste repede si face si mai repede? Ori… nici… nu… gandesti… repede…si…nici…nu… faci… repede… Asa cum unii sunt lacomi in infulecarea timpului, altii is molcomi in digerarea lui.
Dar dragul de el, timpul, este asemenea unui material incolor, inodor si insipid, care are mai multe stari de agregare decat avem noi capacitate sa le cuprindem.
Tu ce faci bun, util si frumos cu timpul tau? Il simti? Ca daca il simti ca parte din tine cu usoare nuante posesive, inseamna ca te cuprinde si un oarecare iz de responsabilizare in utilizarea lui cu cap, trup si suflet. E timpul sa las timpul sa ia o pauza.