Deci sa ne fie clara treaba: Imi place iarna! Aia viscolinda, cu nameti pana-n gat, cu trolee blocate si straturi multe de haine precum foile de ceapa.
Poate pentru ca-s nascuta iarna, sau poate pentru ca intr-o viata anterioara am fost vreun pui de eschimos. Cert e ca imi da o stare aparte lupta asta cu natura.
Drumul catre fabrica brusc capata sensuri conexe atunci cand trebuie sa opun rezistenta vantului care tine mortis sa te salte-n primul stalp. Invat tehnici noi de slalom printre babe, mosi, balti, masini oprite pe trecere, cretini. Mi se reconfirma ca nimic nu se compara cu o cafea fierbinte garnisita cu un colt de geam prin care pot vedea lunecand din cer fulgi mari de zapada.
Intotdeauna mi-am zis ca n-as putea trai intr-un loc fara zapada. Pentru ca nu vreau sa ma privez de bucuria de a ma arunca in zapada in incercarea de a face ingeri de zapada, care la final arata ca niste creaturi extraterestre. Pentru ca mi-e drag sa ma bulgaresc cu cine mi-e drag.
Si mai ales pentru ca descopar cu fiecare zi de ninsoare cam cat de incantata e lupa de tot albul care o inconjoara. N-am vazut fiinta mai expresiva in a se bucura de viscolul de afara cum e lupa. Sa fi fost ea oare tot intr-o viata anterioara vreun lup care imi tragea sania mea de eschimos?
Asa ca oameni de pretutindeni, ghiciti ce? A venit iarna pe ulitele patriei!
Haideti sa haidem in nameti…
Sa ne snopim cu bulgari…Sa facem oameni de zapada…
Sa scuturam crengi de copaci unii pe ceilalti…
Sa ne alergam ca bezmeticii prin viscol pana cadem lati si fara suflu…
…The time is now always!
Si eu tot de parere ca un an trebuie sa contina toate 4 anotimpuri si ca trebuie sa stii (sau daca nu stii, sa inveti) sa te bucuri de fiecare dintre ele!
Eu sunt cu zambetul din ureche in ureche cand vad cat de frumos se poate transforma un oras care devenise anost si plictisitor, cu o simpla ninsoare si un gram de vointa de a zambi 🙂