RITUAL = ceremonial desfasurat conform unor reguli traditionale.
RIT = randuiala.

Pe cand eram prin facultate am dat peste o carte la care ma tot intorc periodic: Rituri de trecere – Arnold van Gennep. N-am citit-o integral pentru ca am senzatia ciudata ca daca o voi citi pe toata o voi epuiza, asa ca o savurez pe pasaje. O recomand celor interesati de sociologie, antropologie, folclor sau psihologie sociala. Pe alocuri pare a fi o poveste desprinsa din fantastic pentru ca in societatea contemporana care incearca din rasputeri sa renunte la orice urma de vechi si traditional e dificil de imaginat cum oamenii de prin diverse parti ale lumii se oranduiau ca sa le fie bine.

Poate va intrebati de ce nunta ar fi un rit de trecere si care ar mai fi altele… Poate nu… Pentru cei care se intreaba nu pot sa va spun decat ca nunta, asemeni nasterii/botezului cat si mortii/inmormantarii sunt unele dintre cele mai importante momente din viata unui om si prin ritualuri acestea sunt ceremoniate cum se cuvine. Psihologul din mine nu doarme niciodata din cate vad pentru ca referindu-ne la puterea anxiolitica a ritualurilor din viata noastra e lesne de inteles de ce nunta se pregateste din timp si presupune parcurgerea unui numar de traditii.

Atunci cand ne aflam fata in fata cu reactiunea faptului ca ceva in viata noastra se schimba pe bune, in loc sa luam Xanax sau Distonocalm, solutia bio care ne ramane este aceea de a planui cu minutiozitate fiecare detaliu al ceremoniei ai carei protagonisti suntem si sa recanalizam cu ocazia asta energia provenita din ganduri fataliste sau incertitudini perpetue in ceva cu finalitate adaptativa.

Cine n-a inteles nimic din fraza asta lunga cat o zi de post, mana sus! Adica decat sa te iei cu mainile de cap si sa dai bir cu fugitii in ziua nuntii, pune mana si pregateste-o din aproape in aproape sa-ti treaca cheful de fuga. Exemplul e concret si pe alocuri sarcastic, dar cred ca acum ati inteles despre ce vorbesc. Pana in zilele noastre sa fi tot mers pe la nunti in calitate de nuntasa cu sau fara rol ajutator prestabilit. Am imbracat mirese, facut misto de miri, glumit cu nasi si conversat cu socrii mari, mijlocii si mici. Deci am o vaga idee noi cum facem cand dam de-o nunta acum. Dar oare altii cum faceau pe vremea lor, si mai ales in comunitatile lor.

Tribul BHOTIA de prin zona Tibetului meridional si a Sikkim-ului face cam asa:

1) Magicienii hotarasc daca proiectata casatorie este una favorabila sau nu comunitatii;

2) Unchii fetei si ai baiatului se aduna in casa baiatului, dupa care merg in casa fetei pentru a o cere in casatorie;

3) In cazul in care darurile aduse de ei sunt acceptate (prin ceremonia NANGCHANG) afacerea se considera incheiata si se fixeaza suma data ca zestre fetei;

4) Se ofera o masa rituala insotita de rugaciuni (prin ceremonia KHELEN). Dupa finalizarea celor doua ceremonii care actioneaza ca rituri de agregare intre cele doua familii, baiatul si fata se pot intalni neingradit;

5) Dupa un an urmeaza ceremonia NYEN: o masa pe cheltuiala parintilor logodnicului la care asista rudele celor doua parti in timpul careia se plateste pretul fetei;

6) La un an dupa NYEN are loc ceremonia CHANGTHOONG:

a) un magician determina ziua prielnica pentru plecarea logodnicei din casa parinteasca;
b) se organizeaza o mare serbare la care sunt invitati preoti lama;
c) doi barbati numiti in acel moment “hoti” patrund cu forta in casa chipurile pentru a fura mireasa. Este simulata o lupta. Hotii sunt batuti si li se arunca in gura carne pe jumatate fripta. Ei nu pot scapa decat platindu-i pe paznicii logodnicei. Dupa doua zile hotilor li se fac onorurile fiind numiti strategi fericiti;
d) invitatii ofera cadouri logodnicei si rudelor sale;
e) alaiul de plecare si petreceri;
f) parintii baiatului vin in intampinarea alaiului si ii conduc pe toti la ei acasa unde are loc o petrecere de 2-3 zile;
g) fata si rudele sale se intorc la casele lor;

7) Dupa inca un an are loc ceremonia PALOKH: rudele fetei ii dau zestrea (care este de 2 ori sau mai mult suma care a fost platita pentru ea) si este condusa in grup la logodnicul sau unde ramane de aceasta data definitiv.

Aha, deci la oamenii astia logodna impreuna cu casatoria dureaza minim 3 ani. Holy Molly!

Pe de alta parte in insulele Mabuiag din stramtoatea Torres fata este cea care il cerea in casatorie pe baiat. Ea facea o bratara din ierburi, iar sora baietului i-o prindea acestuia la incheietura mainii. In schimb el trimitea un MAKAMAK pe care fata si-l prindea la glezna. Cei doi tineri isi dadeau intalnire ziua sau noaptea si aveau relatii sexuale. Baiatul incepea sa faca mici servicii pentru tatal si mama fetei, care se prefaceau ca nu stiu nimic. Insa fratii simulau o lupta cu indragostitul, lovindu-l cu o bata, o data la picior si o data la cap. Imediat dupa aceea, un frate al fetei o lua de mana si o dadea tanarului. Acesta strangea ulterior tot felul de bogatii, care intr-o anumita zi erau puse pe un covor, intr-un loc public. In jur se strangeau toate rudele fetei. Fata era imbracata cu haine de ceremonie si vopsita, o intovaraseau sotiile a doi dintre fratii ei mai mari, care luam darurile, inmanandu-i-le fetei, iar ea le impartea fratilor.

La final, dar nu in ultimul rand la tribul WADSHAGGA din Africa de Est, ceremoniile de casatorie aveau urmatoarele etape:

1) Tanarul (de 16 ani) dupa ce s-a hotarat asupra alesei inimii sale, o fetita de 12 ani, o intreaba daca e de acord:

2) Daca fata accepta, tatal tanarului il cauta pe seful familiei si ii da pentru autorizarea logodnei, o capra si patru vase cu bauturi fermentate;

3) Apoi merge la tatal fetei si ii cere consimtamantul;

4) Tanarul ii ofera fetei perle si o bratara. Mama tanarului o invita pe fata la masa si o tine o noapte in coliba sa. Aceste invitatii se reinnoiesc de mai multe ori;

5) Tanara isi petrece ultimele doua luni ale logodnei in coliba viitoarei soacre;

6) Logodna dureaza mai multi ani, timp in care logodnicul plateste pretul de cumparare socrilor si rudelor dupa un protocol fix;

7) Ultimul act consta in taierea unui bou, partea din spate si un omoplat revenind tatalui fetei, si in oferirea unei capre pe care logodnicul o aduce in coliba socrului, legata cu frunze de dracaena. Din aceasta capra se va prepara ospatul pentru nunta, la care asista toate rudele logodnicilor;

8) Dupa ospat, toti se indreapta spre coliba tanarului, fata mergand in urma logodnicului, cu mainile pe umerii lui. Rudele tinerei bocesc si se vaita pentru a arata ca familia a pierdut o fiica, o sora, constituind totodata un rit de separare;

9) Timp de 3 luni, tanara nu are voie sa faca nimic, toata munca fiind facuta de mama si soacra sa, ele invatand-o cum se tine o gospodarie. De asemenea, tanarul este instruit de tatal si socrul sau;

10) Aceasta perioada de ucenicie se incheie prin sarbatoarea numita UALI, singura care face casatoria sa fie valabila. Orice copil nascut inainte este considerat nelegitim. Sarbatoarea are loc la doua pana la cinci luni de la inceperea vietii in comun, in functie de timpul recoltarii eleusinei. Se bea, mai ales wari (bautura fermentata), se canta, se danseaza si sunt invitate toate rudele, vecinii si prietenii. Majoritatea cantecelor sunt erotice (uuuuuuuu!). Tanarul ii ofera sotiei sale un inel greu de cupru pe care ea il pune pe mana stanga. Daca este deja insarcinata, sunt invitati si batranii la ceremonie. In a treia zi se taie cateva capre ce vor fi mancate in comun. Sarbatoarea se incheie, iar femeia trebuie inceapa sa munceasca in noua ei gospodarie.

Si acum vine intrebarea de sfarsit: Voi cum v-ati casatorit sau cum va doriti sa va casatoriti? 🙂