In incaperea de salon excesiv de luminata cu neoane care parca nu faceau altceva decat sa iti accentueze trasaturile pe care incerci sa le ascunzi subtil de obicei, o duduie trecuta de prima tinerete purtatoare de bijuuri stralucitoare si inel de picior deschide subiectul adresandu-se noua tuturor:
A: Dom’le, parca a innebunit soacra-mea de cateva saptamani cu feng-shui-u’! Nu stiu ce sa ma mai fac cu ea ca da banii pe tot felul de prostii…
O alta duduie blondina care sa tot fi avut vreo 40jde primaveri, in timp ce sedea sprijinita intr-o rana pe un scaun cu spatar inalt se baga la interval:
B: Pai si cum adica? Crede in feng-shui sau cum?
A: Da mah, daca iti vine sa crezi asa ceva… La batranete a apucat-o febra feng-shui-ului!
B: Da’ ce tre’ sa faci?
A: Isi cumpara tot felul de statuete, uleiuri aromatice, ierburi mirositoare pe care si le pune sub pat, ca cica tre’ sa ai spatiu sub pat sa poti baga chestii pe acolo…
B: Sa stii ca si io am incercat asta cu feng-shui-ul sa imi intre mai multi bani in casa!
A: Eh, i-am spus io… Banii trebuie munciti, nu intra ei asa usor in casa omului!
B: Am primit o broasca din aia de metal cu gura cascata si cu un banut deasupra gurii si am pus-o in casa pe podea sa-mi tina usa sa nu se tranteasca. Ca era grea broasca.
A: Si?
B: Si, de atunci nu mi-a mai intrat nici un ban in casa, tu! Nimic, nimic!
A: Serios?!
B: Nici mie nu mi-a venit sa cred… Asa ca intr-o seara vorbeam cu o vecina de-a mea si imi zice: Nu trebuie sa pui broasca pe jos ca aduce paguba.
A: Pai si?
B: Si am vorbit cu barbata-miu si am scos broasca din casa. Am dus-o in garaj. Si am zis ca nu-i de joaca cu feng-shui-ul asta…
A: Pana una-alta io ce ma fac cu soacra-mea?
B: Las-o mah si pe ea ca are si ea o preocupare acum…
Unghiile mi se uscasera astfel incat am decis de comun acord cu mine sa parasesc incinta incarcata ezoteric a salonului de infrumusetare, lasandu-le vorbind difuz pe cele doua dudui.
Morala: Drepturile (si stangurile) broastelor feng-shui trebuie respectate, ca de nu, ti-o iei karmic!
