Category Archives: You Must Be Freakin’ Kidding Me!

Eu 0 – Freud 1

Eu 0 – Freud 1

M-am trezit freudiana in dimineata asta, prinsa intre valori, pulsiuni si actiuni. Si incerc sa-mi dau seama cum noi, oamenii, facem fata discordiei continue dintre aceste trei parti ale noastre. Cum ne aliniem lucrurile in care credem cu impulsurile care tasnesc din noi pe toate supapele si cu actiunile la care recurgem?

Teoretic, pentru ca suntem fiinte rationale, ar trebui sa ne comportam logic si cu autocontrolul on. Practic, nu suntem altceva decat niste munti de emotii pe care le gatuim cu autocontrol, care paleste in fata presiunii date de toata furtuna din noi.

Fie ca-s prea multe, fie ca nu le putem face fata raportandu-le la experienta de viata, fie ca se bat cap in cap cu sistemul nostru de valori, emotiile sunt cele care dau tonul. Intotdeauna. In orice imprejurare. Si sa crezi ca logica e mai tare decat emotionalul, te duce intr-o zona de naivitate pura.

Bun! Si daca tot stim toate lucrurile astea, de ce nu facem ceva cu ele?

De ce ne prefacem in continuare ca ‘reason conquers all’, cand stim bine ca nu-i asa? De ce nu avem interventii bazate pe emotii care sa raspunda la situatii emotionale carora nu le dam de cap? Pretentiile pe care le avem unii de la altii ne sufoca si ajungem intr-o mare de indignare in care ne dam seama ca nu putem innota.

Concluzia mea este ca nu exista nici o concluzie acum. Si ca o sa-mi las emotiile sa se manifeste si-o sa vad in ce directie ma duce toata treaba asta…

Memoria colectiva

Memoria colectiva

Am luat foc astazi in timpul unei discutii despre evacuarea in caz de incendiu. Si m-am surprins, oarecum inafara mea, uitandu-ma la mine. Eram ca un raging bull, varianta all-black redhead.

Si ca intr-un cerc vicios, imi aminteam ca acum aproape 3 ani, eram in acelasi loc, imbracata tot in negru, plangandu-mi in mine un om care murise in incendiul de la Colectiv. Unul din multii.

Ciudata asociere de amintiri, dar cam asa functioneaza mintea umana, bag seama. In cele mai incomode si nu-tocmai-la-indemana moduri. M-a cuprins o furie mare, care imi iesea sub forma de cuvinte din gura si sub forma de abur pe nari si urechi.

Ca impinsa intr-o transa in care nu voiam sa fiu, m-am trezit inconjurata de flacari.

Ce faci?

Unde te duci?

In ce directie o apuci?

Te intorci sa ii salvezi pe restul sau chemi ajutor de afara?

Memoria nu ar trebui sa ne lase sa uitam Colectivul. Nu pana nu invatam ceva din el.

De acord ca atunci cand te afli conceptual fata in fata cu napasta, nu-ti prea vine sa zici: ‘Da, asta mi se poate intampla si mie!’ pentru ca tot ce iti vine sa faci e sa fugi mancand pamantul cat mai departe de orice urma de napasta. Sa iei distanta, ca sa nu se ia.

Newsflash: toate lucrurile de care fugi cu atat sarg ti se pot intampla si tie. Si mie. Noua. Tuturor. Te poti trezi in mijlocul unui incendiu.

Cum reactionezi in situatie de criza?

Ai avea incredere in tine ca persoana de ajutor, daca te-ai vedea?

In zilele Colectivului am plans cu sughituri, am injurat, am urlat, am fost la spital, am fost la inmormantare, am fost la mars, am fost pe strazi, am aprins lumanari si am jelit in mine.

Am citit mai apoi toate marturiile supravietuitorilor si cu fiecare rand mi se ridica parul in cap de revolta fata de ceea ce au trait acei oameni dupa incendiu. Dupa…

Poate fix din cauza asta, pragul sensibilitatii mele in raport cu acest subiect este foarte ridicat.

Nu pot! Nu pot cu jumatati de masura si cu solutii de compromis. Moartea nu face compromisuri. Eu de ce as face in orice situatie in care posibilitatea mortii vine in discutie? 

Oda mersului in chiloti prin casa

Oda mersului in chiloti prin casa

Ii trecut de jumatatea lui Gustar si ma simt in 41 ca intr-un cuptor pe roate.

Simt cum iese apa din mine si mi se prelinge pe spate si pe coapse.

Ochelarii de soare imi aluneca pe nas caci intreaga-mi piele e tot un luciu.

Temperatura dinafara capului se intalneste cu temperatura din interiorul sau contopindu-se intr-o arsita greu de dus.

Ma tin de bara si simt mirosul de metal incins pe care au pus mana cel putin 100 de suflete inaintea mea doar pe ziua de astazi.

Geamurile nu se deschid larg.

Se oscilobateaza, nu cumva sa se arunce careva.

Mai sunt 50m pana in statie, dar evident ne oprim la stop.

Ultimul stop inainte de coborare este cel mai lung.

Cobor si in timp ce merg incerc sa fac cat mai putine miscari pana acasa ca sa nu mai transpir.

Intru in cartier.

Printre pomi mi-e mai bine.

Intru in bloc si am senzatia aia de racorire pe care ti-o da pivnita de la tara in care sunt tinute toate bunatatile.

Intru in casa si incep sa imi dau jos straturile protectoare.

Mai intai rucsacul.

Dupa care baschetii si ciorapii.

Dupa care fusta.

Dupa care bluza si pieptarul.

Raman in chiloti.

Ce sentiment dumnezeiesc!

Ma lepad si de podoabe.

Ma plimb prin casa in chiloti.

Oare exista ceva mai bun de atat?

Ma asez pe fotoliu si imi adun mintile dilatate precum niste sine de tren.

Gandurile nu-mi deraiaza inca asa ca mai am o sansa.

Ce bine e sa fii acasa in chiloti!

Theresa May, But EU May Not

Theresa May, But EU May Not

Acum daca tot m-am uitat la prima conferinta de presa a lui Trump dupa alegeri, nu am putut rata primul discurs post-Brexit al Theresei May. Si unde mai pui ca Brexit-ul imi e mai aproape de experienta decat trumpuiala.

Nu am nici cea mai mica indoiala ca echipa care i-a scris speech-ul nu prea a avut somn, ruminand aceleasi idei, incercand sa le dea o fata agreabila. Facem frumos, ca doar ne vede o lume-ntreaga ce pizda ma-sii.

Doar n-o sa ne scoatem coltii acus in direct de la Londra. Sau poate da? Cica a fost un discurs ambiguu. Io zic ca ambiguitatea lies in the eyes of the beholder.

Mai directa de atat nici ca putea fi doamna cu oja roz pe unghii. Bold move, Theresa! Bold move! M-a amuzat emfaza cu care si-a inceput cuvantarea. Mai mai ca trunchiul s-ar fi tot smucit si unduit pentru ca seconda tirada verbala.

Intotdeauna am avut falsa impresie ca totul suna mai bine, mai frumos, mai cristalin in British English. Intotdeauna pana de curand. Cand iluzia s-a intalnit cu realitatea si realitatea a invins.

Stronger, better, Gosser! Ah, pardon… Britain!

Modusul operandi “smile & wave” e atat de impamantenit pe acele meleaguri incat toata populatia a inteles ce era de inteles din cele 12 obiective asezate mai ceva ca cei 12 apostoli la cina cea de taina.

There is no taina here, my friends, allies and neighbours! Totu’-i clar si clar ii totul. Pe de alta parte, pentru restul lumii care nu e atat de familiara cu agresivitatea pasiva, amenintarile voalate, discursurile politice, tacticile de negociere si manipulare, hai sa ii dam o traducere si adaptare.

Nu de Irina Margareta Nistor, ci chiar de yours truly.

1. Certainty wherever possible = Nimic nu-i sigur. De fapt innotam intr-o mare de incertitudine, dar o facem zambind ca sa debusolam inamicul, facandu-l sa creada ca chiar ne place. Nu ne asteptam sa iasa bluff-ul cu Brexit-ul asa ca am cam pus-o.

2. Control of our own laws = Ia sa se mai duca EU nitel de aici. Noi suntem cei mai mari si cei mai tari si nu admitem (din orgoliu nemasurat) sa mai ratificam vreo lege si normativa EU. Noi suntem singurii care putem avea pretentia de a face legea in alte tari. Alte tari niciodata la noi. Ca nu-i fair, fata!

3. Strengthening the UK = Ne tremura chilotii ca astia ai nostri vor sa dea bir cu fugitii si sa ne lase vorba aceea singurei bing-bang printre copaci. Asa ca o sa ne rugam de ei cu cerul si cu pamantul, o sa ii si santajam oleaca ca sa ramanem impreuna in acest Mare Regat al Dezbinarii si Discordiei. Ne dam picioare pe sub masa de ne-am invinetit tibiile, dar zambim cu gura pana la urechi la poza.

4. Maintaining the common travel area with Ireland = Irlanda a fost intotdeauna Gica Contra si ne e frica sa nu ne ia common travel area-ul asa ca o sa facem frumos, dupa care o sa facem urat, dupa care o sa ne tavalim pe jos pentru indurare si solidaritate. Dar asta n-o spunem la nimenea ca noi suntem cei mai tari. Si suntem singuri de asta. Scuze… Siguri de asta!

5. Control of immigration = Auziti, bai voi astia non-highly skilled EU migrant workers! Ia mai duceti-va-n… tara voastra ca ne-ati acaparat NHS-ul si scolile si nevoile si neamul. Pe bune va iubim de nu mai putem, dar plecati odata ca deja s-a imputit demult carameaua si va bat astia ai nostri pe aici. Basti d’aici! Daca tot o sa plecati voi, poate ai nostri care o tot ard pe ajutor social o sa se angajeze pe slujbele voastre, desi slabe sanse, dar noi ii dam inainte cu tupeu.

6. Right for EU nationals in Britain and British nationals in the EU = Mah ne-au ginit astia ca am fi tara europeana cu cel mai mare flux migrator, asa ca trebuie sa ii lasam pe strainii care sunt deja aici sa continue sa stea. N-o sa le fie tocmai bine, pentru ca nu e asta ideea. Ideea e sa ne fie noua bine. Doar am spus de la inceput. Make Britain better. Si ei nu sunt British, nici daca isi iau cetatenia. Dar ai nostri care si-au luat talpasita spre kinder pastures, trebuie sa fie pretuiti fara de tagada. Pentru ca that is the fair thing to do… for Britain!

7. Enhancing rights for workers = Ok! Deci s-ar putea sa ne-o luam artistic si sa plece companii de pe la noi, si sa ne lase oamenii pe drumuri, fara joburi and stuff. Noi vom fi alaturi de ei. De drepturile lor, cat si de stangurile lor. Noi le vrem tot binele din lume. Plus ca daca raman fara joburi, s-ar putea organiza niscaiva revolte populare sau chiar de hardcore britanic, pe care chiar nu ni le dorim ca suntem cu articolul 50 breathing down our necks.

8. Free trade with European markets = Acum o bagam si noi pe asta la oha. Poate merge. Adica nu mai suntem pe Single Market, da’ vrem free trade. Ca noi suntem smecheri. Si daca ne suparam, reinventam gaura la macaroana! Adica economia si micsoram taxele si facem paradis fiscal si cate si mai cate. Plus ca noi suntem cei mai tari exportatori. Vreti branza noastra! Si daca nu o vreti, tot o s-o vreti in regim de free trade. Pentru ca e Made in the UK bah, n-auzi?

9. New trade agreements with other countries = Suntem constienti ca s-ar putea sa ne-o cam furam de la UE cu free trade-ul, dar noi suntem prevazatori asa ca i-am sunat pe astia din Commonwealth, a.k.a. rudele mai sarace si cu ciunga-n par, le-am zis sa se spele si sa se imbrace frumos ca venim in vizita si vrem sa ne trade-uim cu ei ca sa para in ochii lumii ca suntem super in control. I-am sunat si pe chinezi. O sa dam Made in the UK pe Made in China. Fair trade sa fie pentru toata lumea.

10. A leading role in science and innovation = Avem echipa, avem valoare, inteligenta noastra-i cea mai tare din parcare. Iar parcarea e ostila. Shit. Pai, noi vrem sa dezvoltam in continuare chestii si faze si proiecte si sa primim premii si recunoastere mondiala, dar sa vezi ca EU asta o sa incerce sa ne dea cu flit si sa ne lase pe afara. Da’ noi nu si nu. Ca noi suntem mai cu mot. Si fara noi nu se poate. Asa ca daca voi nu ne vreti, noi va vrem!

11. Cooperation on crime, terrorism and foreign affairs = Stati chill ca nu va lasa Scotland Yard-ul cu fundu’-n balta cu terorismul si afacerile externe. Pana la urma nici noua nu ne-ar conveni sa ne trezim cu Putin la portita, asa ca tinem agenti in Estonia, Polonia si Romania sa tina zidul antirus in miscare si intre timp suntem niste baieti de treaba si ne prefacem ca va oferim tot suportul militar, cand de fapt doar dam nitel din gura si nu intentionam sa facem prea multe in sensul asta.

12. A phased approach in delivering a smooth and orderly Brexit = Hai sa nu disperam oameni buni. Disciplina inainte de toate! Daca ma mai suna astia de la tabloide, sau presa in general cred ca clachez. Pai ce trebuie sa stie ei toata ziua cum merge Brexit-ul dom’le! Daca am zis ca merge, merge! Ce atat news! O sa ne cacaim, o sa ne sucim, o sa ne invartim, o sa incercam toate tertipurile istorice, dupa care speram sa iasa.

P.S.: Stiti ca noi si frantujii suntem singurii din UE care avem arme nucleare, nu? Ma intreb oare ce-o mai face Francois? Poate iesim la un cico, asa ca intre nucs…

Vecinul nostru, mai ceva ca o constiinta

Vecinul nostru, mai ceva ca o constiinta

Ceas de seara. Ploaie uda de octombrie. Eu invesmantata, nu-n blanuri, ci-n cojoace colorate. Cu gluga trasa pe ochi, flecuind sonor pe strada si molfaind un snack (nu spunem de care). Intru-n gang. Vad un caine. Pare cunoscut. Il observ mai atent. El e. Ma uit in sus spre stapan. E chiar vecinul! In tinuta meteo-adecvata.

El: Sa aveti pofta!
Io (prinsa in flagrant): Multumesc! Ce bine ca ne-am recunoscut si sub acoperire!
El: Da… Am stat putin ca nu eram sigur.
Io: Ii place sa mearga prin ploaie.
El: Eh, nu ii place deloc, dar ce sa facem.
Io: Clar, tre’ sa mearga si el la baie undeva.

Ne departam unul de altul urandu-ne toate cele.

O data nu l-am vazut vreo saptamana si deja incepusem sa ma intreb daca i s-o fi intamplat ceva. Vecinul nostru nu este un vecin obisnuit. E altceva. El redefineste notiuni precum paza, protectie, vigilenta, moralitate, empatie, comuniune, vecin.

Mi-a fost introdus printr-o poveste spusa cu haz:

Auzi ce mi s-a intamplat azi! Ma intorceam de la munca si m-am intalnit cu vecinul care m-a salutat, a dat noroc cu mine si mi-a zambit cu subinteles. Da’ asta nu s-a mai intamplat. Io zic ca te-a vazut pe tine si a zis ca e cazul sa ma felicite.

Am ras hohotind la gandul acestui gest de solidaritate si gratificare masculina si am mers mai departe.

Vecinul stie ce vrei sa faci chiar inainte sa stii tu insuti. Daca ai dileme legate de ce drum sa apuci in viata sau ce alegeri sa faci, te poti duce lesne la el ca iti arata calea. Pentru ca el o stie.

Cand mi-a vazut tatuajele pentru prima oara mi-a aruncat o privire parinteasca dojenitoare intrebandu-ma daca sunt adevarate. Si ca parca nu se cade.

Cand m-a vazut carand doua plase, privirea-i de indreptare se duse spre al meu barbat pe care l-a instiintat ca: Pai e frumos, domnu’ Botez? Domnu’ Botez s-a simtit si mi-a luat plasele din mana mintenas, chiar daca el avea un rucsac mult mai greu decat ce caram io.

Cand ne-am renovat casa, la ceva saptamani distanta vecinul ma interpelat prin spatele blocului intreband asa intr-o doara care nu i-a prea iesit in lejeritate: Si a iesit frumos? Da, foarte frumos, multumim!

Cand s-au montat camere de luat vederi la intrarea in bloc, el mi le-a aratat. Cand s-au modernizat lifturile, tot el a fost vestitorul de vesti bune si culegatorul de impresii impresionate.

Cand ne tot vedea plecand pe doua roti in weekend-uri iesea dintr-o pura coincidenta purtand long-sleeve-ul lui cu Harley Davidson.

Cand m-am dus la administratie sa-l scot pe om de la intretinere vecinul era acolo, ingrijorat doar la gandul ca ne-am certat si poate ne-am despartit.

Cand m-am scos si pe mine de la intretinere inainte sa plec, acelasi vecin m-a intrebat da’ unde, da’ cand, da’ sa ne fie bine si sa avem grija de noi.

Cand m-am intors, vecinul a stiut primul ca nu, nu sunt in vizita, ca nu, nu mi-a placut in mod extraordinar, dar ca da, da am reusit sa ne plimbam pe acolo si sa punem ceva bani deoparte.

Acum ce era sa-i zic ca n-am pus? Nu puteam sa-l dezamagesc! El se bazeaza pe noi ca suntem responsabili, maturi, integri si morali.

Cand mancam o inghetata pe inserat de vara, hop si vecinul in spatele meu: Nu-i bine sa mancati inghetata seara! Inghetata a fost mult mai buna dupa replica asta…

Blocul in care stam n-ar fi la fel fara vecinul nostru. El este vocea poporului, constiinta colectiva a locatarilor, pazitorul comunitatii. Mi se pare fenomenal cum reuseste sa se insinueze in viata noastra si noua sa ne si placa!

Vecinul has been around the block a time or two. Stie el ce face. Dar oricum ar fi, e un personaj vibrant pe care nu il poti uita cu una cu doua. El este atoatestiutor, deci stie inclusiv asta. Sa traiesti, vecine!