Zilele trecute, în timp ce făceam ultimele cumpărături de Paște, am dat peste o carte tare faină la Diverta, care se numește ‘Ce poți face cu o problemă?’ scrisă de Kobi Yamada, care este o carte atât pentru copii, cât și pentru oameni mari. Te pune pe gânduri serios legat de modul în care abordezi o problemă și o lași să pună stăpânire pe tine și de ideea că poți trata problema ca un prilej de învățare și de dobândire a unei noi înțelegeri asupra vieții.

On that note, recunosc că am o problemă și întrebarea mea e mai degrabă ‘Ce poate face o problemă cu tine?’ Mwell, foarte multe. Bogdan Ion, un om care stăpânește arta dialogului cu sens, și care mi-a fost și prof în facultate, spunea la un moment dat ceva cu grele înțelesuri, și anume că nu trebuie să ne atașăm foarte tare de propriile păreri pentru că riscăm să picăm în capcana în care nu mai vedem și alte puncte de vedere valide.

Recunosc că știrea cu Dalai Lama și puștiul hindi mi-a dat-o artistic în plex. Am un trigger imens pe lideri religioși și abuz asupra minorilor pentru ca am văzut o groază de exemple care s-au întâmplat atât în lumea vestică, cât și în cea estică, și care au fost transpuse în documentare, din care menționez: The Keepers, Waco, In the Name of God – A Holy Betrayal, Sins of Our Mother, Vatican Girl, The Family, Colonia Dignidad, Our Father, Wild Wild County și tot așa.

Acuma frati-meu, pentru că este cel puțin de analitic ca și mine, că dee, ne tragem din același vlăstar, mi-a ridicat la fileu un alt punct de vedere, văzând cât m-am aprins pe tema știrii legate de Dalai Lama și puștiul hindi și mi-a dat să văd acest clip:

Buuun. M-am uitat și l-am ascultat cu atenție pe domnul buddist tibetan care explică niște aspecte ale culturii tibetane, cât și lansează ipoteza conform căreia știrea a fost fabricată de către chinezi în proximitatea alegerii noului lama, care e din Mongolia. Cunoaștem modelul oricărei teorii ale conspirației, cât și faptul că chinezii sunt niște maeștrii ai propagandei și dezinformării, deci, se prea poate ca boții made in China să fi lucrat zi și noapte întru fabricarea acestei știri care să îl discrediteze pe Dalai Lama și să aducă ofensă tibetanilor de pretutindeni.

Domnul în cauză aduce ca argument faptul că Vestul nu înțelege Estul, când vine vorba de norme culturale și că vede sex acolo unde nu-i. Ceea ce pot spune eu, ca vestică triggeruită maxim de acel videoclip (atât în varianta lui editată, cât și needitată) este că combinația dintre lider religios și abuz sexual m-a stârnit până peste poate pentru ca se tot întâmplă, de la Est la Vest. E ceva acolo foarte nasol care le dă impresia unora dintre liderii spirituali și religioși că pot trata oamenii precum obiecte și că îi pot folosi pentru a își satisface pulsiunile sexuale reprimate de practica religioasă, sfârșind prin a face o combinație scabroasă între cele două. Între credință și sex.

Departe de mine de a fi o fină cunoscătoare a culturii tibetane sau a celei hindi. Am avut contact destul de mare cu cultura asiatică și m-au frapat o serie de diferențe culturale despre care am și scris o lucrare de psihologie, deci mă preocupă subiectul de ceva vreme.

Domnul care ne vorbește în clip pornește de la următoarea idee: cei doi exponenți, respectiv Dalai Lama și puștiul au înțeles că treaba cu limba e o glumă din folclorul tibetan și prin urmare nu e nici picior de îndoială că toată treaba ar fi abuz.

Io zic așa: cei doi exponenți nu provin din aceeași cultură. Dalai Lama e tibetan, puștiul e hindi. Cei doi nici măcar nu au aceeași limbă maternă și reușesc să comunice într-o engleză stângace, care o fi ea limba oficială în India, dar nu e atât de aproape de cultura hindi, precum limba hindi. Undeva la confluența dintre engleza puștiului și cea a lui Dalai Lama se întâmplă mesajul cu referință la vorba din bătrâni din zona Tibetului cu suck my tongue. Puștiul e hindi, nu tibetan. Oare o știi el vorba aia? Oare există o vorbă similară în folclorul hindi? Cert e că în clip se vede că se retrage din interacțiune. Nu elaborez mai mult pe tema asta pentru că e probabil să mi se activeze filtrul de profiling și să mă duc pe panta subiectivității vestice.

So, puștiul se retrage din interacțiune. Nu știm exact cum se simte. Ce emoție îi populează cutia toracică, dar știm că nu dorește treaba cu suck my tongue. Evident poate fi frică, sau surprindere, sau amuzament de genul Hei, știu că e o glumă (dacă înțelege referința implicită). Nu știm decât dacă îl întrebăm. Și nici dacă îl întrebăm nu cred că vom afla răspunsul autentic a ceea ce a simțit în acel moment pentru ca presiunea socială este atât de mare încât chiar dacă ar fi simțit ceva inconfortabil, nu ar spune ca să nu îl supere pe Dalai Lama, pe mama, pe tot neamul și pe școala pe care tocmai ce a absolvit-o.

În concluzie, accept că explicațiile videoclipului pot fi diverse în funcție de filtrul care se activează în fiecare dintre noi. Continui să mă gândesc la subiect și să mă duc pe analiza unor lucruri relativ obiective pentru a înțelege ce anume s-a întâmplat acolo. Sper ca Dalai Lama să nu fie un boșorog pedofil. Nu știu dacă e sau nu. Sper ca puștiul să fie ok și să nu rămână cu un gust amar după ce l-a venerat atâta vreme pe Dalai Lama. E nasol când oameni la care te uitai ca la niște zei, cad în mizeria umană.

Mă aștept ca organizațiile tibetane și hindi să investigheze acest incident și să aducă în lumină adevărul, pentru ca asta chiar e important pentru ei. Mă aștept de asemenea, ca toți oamenii care îl adoră pe Dalai Lama să nu lanseze amenințări cu moartea la adresa oamenilor care se întreabă A fost sau n-a fost?. E natural să o facem. Ideea e cum o facem. Eu încerc să mă așez și să o fac cu cap, după ce inițial am facut-o cu foarte multă emoție și foarte mult impuls.