…Buenos Aires ar fi un om, ar fi genul de om cu care mi-ar placea teribil sa stau la povesti. Stam la povesti oricum. Zidurile vorbesc, strazile soptesc, cladirile istorisesc. Pana acum cateva mesaje au ajuns puternic catre mine. Unul ar fi legat de feminism pe care il gasesti in graffitti-uri stradale, in carti pe rafturile librariilor, in arta urbana si in afisele din metrou. Un altul se refera la libertatea de exprimare fara nevoia de a depasi limitele celuilalt. Oamenii vorbesc unii cu altii, manifestand curiozitate si respect pentru cultura celuilalt. E o senzatie care ti se baga pe sub piele pana in maduva oaselor…