Tag Archives: indieni

Cand zici America, zici…

Cand zici America, zici…

Oh, say can you see by the dawn’s early light
What so proudly we hailed at the twilight’s last gleaming?
Whose broad stripes and bright stars through the perilous fight,
O’er the ramparts we watched were so gallantly streaming?
And the rocket’s red glare, the bombs bursting in air,
Gave proof through the night that our flag was still there.
Oh, say does that star-spangled banner yet wave
O’er the land of the free and the home of the brave?

american_flag_by_MrDul

Pentru cei cu afinitati americane, puteti sa luati mana din dreptul inimii dupa ce ati terminat de citit prima strofa din imnul “tarii fagaduintei”, The Star Spangled Banner scris de nea’ Francis Scott Key. Cine a vazut “Born of the 4th of July” a lui Oliver Stone, mana suuus! Filmul ala unde plangi de sare camasa de noapte pe tine, in timp ce cauti cu fervoare fie servetelele, fie un pahar cu apa, fie poza lui Tom Cruise s-o pupi nitel in semn de consolare si compasiune.

Bun, acus brusc ma simt obligata, ca daca tot o sa scriu despre americani de ziua lor, sa fac si o scurta incursiune istorica pentru a explica semnificatia zilei lor nationale. Pe 4 iulie 1776, cunoscuta sub numele de “Ziua Independentei” este o sarbatoare federala in State care comemoreaza adoptarea Declaratiei de Independenta a Statelor Unite ale Americii fata de Regatul Marii Britanii.

Noi parem sa fi devenit totalmente fascinati de (in)cultura americana pe care o infulecam cu polonicul (ne)cunoasterii pana in punctul in care mi se face rau… rau… rau. Si prin noi, ma refer la restul populatiei planetare, de la Est la Vest si de la Nord catre Sud. Salvarea tuturor problemelor noastre sta in agatarea de mitul american, al taramului indepartat pe care, odata ce vei pasi, vei uita de toate cele cate te apasa.

Cine a vazut “Once Upon a Time in America” al lui Sergio Leone, mana suuuus! Io mi-s genul de progenitura care a crescut cu acest mit al vindecarii americane foarte aproape de mine. Muma fu plecata in descoperirea taramului Americilor de dupa Oceanul Atlantic, pe cand io aveam venerabila varsta de 5 ani. S-a intors plina de daruri si povesti, ceea ce a contribuit la alimentarea imaginii idilice pe care fii-sa de-o schioapa o avea despre americani.

Cand stau acum sa ma gandesc cat de entuziasmata eram cand incepea “Dallas” sambata dupa TeleEnciclopedia si ne adunam cu totii sa vedem ce a mai facut J.R. cu Sue Ellen sau Pamela cu Bobby, mi se ridica parul pe mine. Nu de alta, dar intre timp am aflat ca Dallas este un oras din statul Texas, pentru care io nu prea am nici cea mai vaga urma de consideratie pe motive de legislatie, rasism & xenofobie, violenta, grad de scolarizare, infrastructura lipsa sau imaginea proiectata a femeii in societate.

Ce-ti doresc eu tie, dulce America? Sper ca poetul national nu se zvarcoleste in mormant, ca i-am imprumutat oleaca imnul patriotic romanesc pentru a puncta americaneste. Scuze anticipat, Mihai! 😉 Iti doresc sa te destepti la minte, trup si suflet. Ca bastinasii aia pe care te-ai caznit atata sa-i alungi, omori sau ingradesti in “rezervatii protejate” precum niste animale rare sunt adevarata cultura a locului pe care “pelerinii” l-am revendicat ca fiind al lor.

american_flag_wallpaper_by_magnaen-d36669m

Cine a vazut “Doctor Quinn, Medicine Woman”, mana si mai suuuus!

Sau poate “Dancing with the Wolves”?

Ati citit Winnetou al lui Karl May?

Daca ati raspuns “da” macar la una dintre cele trei intrebari torpilate anterior, va aduceti aminte de personaje precum Cloud Dancing, the Cheyenne medicine man, Kicking Bird sau Old Shatterhand. Stiti cam cate triburi diferite de indieni exista(u) in America de Nord? Atat de multe ca nici nu le pot enumera, intrucat mi-ar lua o vesnicie. Ce s-o fi intamplat cu ei? Unii au murit aparandu-si identitatea culturala si pamantul, altii au fost “protejati” de ei insisi in zone inchise si pazite bine de americani si mai sunt cei care inca se mai plimba in cvasilibertate atragand priviri dojenitoare si replici discriminative fara sens.

Revenind la celebrarea taramului fagaduintei, constat un paradox migrator si anume ca Statele Unite ale Americii cu a sa Liberty Statue situata strategic pe Liberty Island, a primit cu bratele deschise europeni migratori, dupa ce in prealabil s-a asigurat sa zdrobeasca in masa populatiile indigene in casa carora tocmai se stabilisera cu steagul cu stelute cu tot. Statuia Libertatii era monumentul care atragea privirile pierdute ale imigrantilor italieni din “Once Upon a Time in America”, daca va mai aduceti aminte, in momentul in care se apropiau de mal si implicit de momentul debarcarii.

Intrarea monumentului in campul lor vizual insemna ca in sfarsit au ajuns la destinatie, in locul unde vor fi liberi. Libertate cladita pe masacrarea indienilor. Scuze, is prea melodramatica? Nu era intentia mea, ci doar gandeam cu voce tare.

La ce te gandesti cand spui America? Clar nu la continent, ci la tara, desi sunt trei Americi care au fost iscodite mai intai de vikingi. Americanii ca sa zic asa, au venit la spartul targului si au cules roadele unui istoric solid de expeditii.

La nivel subliminal, daca nu stiti va spun io ca pe modelul asocierilor libere, mintea ti se duce in multe directii americane. Ia sa facem o incercare!

America.

Amerigo Vespucci.

Pepsi-Cola.

Pin-up.

Buddy Holly.

Chubby Checker.

Gone with the Wind.

North and South (the series).

Jaws.

Elvis.

Wringley’s Spearmint.

Big Red.

Un papagal multicolor mare plin cu paie pe care mi s-a adus mama din State in ’90.

Thanksgiving.

Halloween.

Buick.

MGM.

NSA.

NASA.

NATO.

FBI.

CIA.

Behavioral Analysis Unit (Criminal Minds).

Profiler.

Dosarele X.

Conventii UFO.

Rednex – Wish you were here.

Rednecks… oamenii adica.

Shotgun weddings.

The ’50s era.

JFK.

Marilyn Monroe.

Reagan.

Razboiul din Vietnam.

Razboiul din Coreea.

MASH.

Frank Sinatra.

Yellow cabs.

White picket fences.

Big happy God-fearing families with bundles of children.

Peluze in fata caselor.

Bronx.

Fame (the series & movie).

Sex and the City.

McDonalds (not old and without a farm).

MacBook.

Apple.

Iphone.

Jobs.

No jobs.

Rasism.

Discriminare.

KKK.

Ramones.

The Distillers.

Titanic.

Panam.

Catch me if you can.

High tech jails.

Bands of New York.

Love Story.

Vice documentaries.

Marlon Brando.

Michael Jackson.

The Patriot Act.

9/11.

New York’s Central Park.

Empire State Building.

Endless sitcoms: Friends, Seinfeld, How I met your mother, Three’s Company.

Bowling for Columbine.

Michael Moore.

Men in shiny military uniforms.

Kinsey.

The Great Gatsby.

Poe.

Guggenheim Museum.

The Statue of Liberty.

Converse.

Blue jeans.

D.H. Lawrence.

Pornucopia.

Silicon Valley.

Californication.

RHCP.

Hooker at the Point.

Oceans, beaches and bitches.

OCC.

Harley Davidson.

SOA/SAMCRO.

Homeland Security.

The Bayu.

Arizona Dream.

Death penalty.

The Green Mile.

Alfred’s Plea.

Injustice for all.

Metallica.

The White House.

The Oval Office.

Clinton – Lewinsky presidential sex scandal.

Rebel without a cause.

Indians.

Pearl Harbour.

Cam asta e darul de ziua ta, Americo! Caci esti tara de la care pornesc trenduri, razboaie, muzici, filme, bombe nucleare si cate si mai cate. Sa zici mersi si sa bagi in traista. Las’-o mai moale cu artificiile si trimite te rog the left-overs to the starving children in Africa! Oh, say can you see by the dawn’s early light…

Libertate americana, fara indoiala

Libertate americana, fara indoiala

No Doubt a mai lansat un album… prin septembrie. Cum Gwen Stefani apare printre favoritele mele in termeni de vocal range, over all appearance and attitude mi-am zis in sinea mea, partinitor: Tre’ sa ascult, tre’ sa vad, tre’! Si cum zburam io din floare-n floare pe youtube detei peste cel de-al doilea single al albulumui “Push & Shove”, respectiv Looking Hot. Cu sufletul la gura si curiozitatea cat casa (Poporului) i-am dat click.

In ziua aia cred ca am vazut clipul si implicit am ascultat melodia de cel putin 10 ori. Ma prinsese. Era faina. Sunetele se legau dezvaluind un No Doubt matur muzical, dar in acelasi timp jucaus cu unele parti muzicale. Iar clipul, clipul facea loc de desfasurare unei Gwen Stefani salbatica, senzuala si invesmantata in blanuri si piele.

Excelenta viziune, mi-am zis, tot in sinea mea. In zilele ce au urmat am continuat sa caut (obsesiv recunosc) videoclipul. Nu mai era! 🙁 Dar de ce? De ce sa il fi scos? Era atat de fain! Probabil e vorba de ceva drepturi de autor pe care nu le inteleg io sau vreun conflict intre youtube si reprezentantii trupei imi zicea rational mintea mea. Azi de cu dimineata aveam pofta de Looking Hot-ul lui No Doubt. Si da-i si cauta din nou, poate-poate s-o fi schimbat ceva intre timp. Nada de nada, amigos!

Dar, in schimb mi-a aparut in fata ochilor un clip pe youtube cu titlul “No Doubt removes racist Looking Hot video from Youtube”. CE? Say what (Indian)? Pe bune? Facem ce facem si ne reintoarcem la politically correctness-ul de lemn. Baga-mi-as piciorul in mentalitatile “moderne” care promoveaza libera exprimare artistica ingradind orice manifestare care iese oleaca din tipare.

Pentru nici o secunda nu mi-a trecut prin cap ca, in clipul care arata niste indieni care se lupta cu cowboy americani intr-un Vest Salbatic oarecum atemporal, No Doubt ar fi avut vreo intentie sa minimizeze suferintele nativilor americani care fura “cotropiti” de americani sau sa ii arate intr-o maniera cliseica. Stiind probabil in ce tara traiesc, si ca in momentul cand apar cuvinte precum discriminare sau rasism deja populatia dopata cu informatii distorsionate ia foc, formatia s-a vazut nevoita sa isi ceara scuze oficial spunand cam asa:

“Our intention with our new video was never to offend, hurt or trivialise Native American people, their culture or their history.”

“Although we consulted with Native American friends and Native American studies experts at the University of California, we realise now that we have offended people … We sincerely apologize to the Native American community and anyone else offended by this video. Being hurtful to anyone is simply not who we are.”

Dar adevarul e ca nimanui nu-i pasa de intentii pentru ca in comisiile CNA americane psihoza discriminarii pozitive, a egalitatii de drepturi, a hipercorectitudinii politice domina. Mi-a placut foarte tare clipul lor, pentru ca descria printre altele lupta dintre doua tabere: una mai salbatica, iar alta mai “politically correct”. Si ca si in clip, in realitatea zilelor noastre be whatever may, politically correctness-ul castiga, cu orice pret…