Category Archives: Me Likie!

Aug26

Rojava

Posted on by
Rojava

La intersectia dintre Kurdistanul de Vest si Siria de Nord se intampla Rojava. In limba kurda rojava = vest. Cand auzi de Siria ca roman probabil ca incerci sa faci niste conexiuni aproape de contextul tau direct. Criza refugiatilor si americanii care dau cu bombe in a nutshell.

Daca te dai si pe Facebook iti mai apar in News Feed filmulete despre ororile happening right now in Syria: copii morti de bombe sau de foame, familii nevoite sa isi paraseasca casele in cautarea unui loc sigur si oamenii putini care incearca sa ajute oameni multi si multi-stress. Va e cunoscuta imaginea asta?

Daca iti plac documentarele si ai o oarecare aplecare spre a cunoaste lucruri inafara lentilei main stream media, deja ti-ai dat seama ca faptic tertipuri de genul ‘toti arabii sunt o apa si-un pamant’ sau ‘americanii vor sa-i civilizeze si ei nu si nu’ sau ‘omfg vine Statul Islamic sa ne radicalizeze copiii’ sunt fix asta: tertipuri… de doi lei, I might add.

Modelul revolutiei sociale din Rojava e one-of-a-kind as zice. Pe scurt in timpul razboiului civil din Siria inceput prin 2012 o coalitie predominant kurda condusa de Partidul Sindicalist Democrat, impreuna cu cateva grupuri kurde, arabe, siriene-asiriene si turkmene si-au pus in minte sa isi faca propria constitutie pentru o regiune autonoma, in vreme ce evident s-a incercat ‘mentinerea pacii’ in regiune. Tot struggle-ul asta a avut ca produs infiintarea Federatiei Democratice a Siriei de Nord (FDSN) in 2016.

Ceea ce este inedit in toata treaba asta este rolul pe care l-au jucat femeile pe campul de lupta, in sistemul politic nou-format si in implementarea socialismului libertarian (bazat pe descentralizare, egalitate de gen si nevoia de guvernare directa printr-un soi de democratie directa).

Cand masurile opresive ale regimului Assad le-au ajuns la os oamenilor astora, ei au decis, prin Constitutia Rojava, ca libertati care le fusesera luate incet, dar sigur, precum libertatile culturala, religioasa si politica sa fie redate poporului prin lege. Mai mult decat atat, constitutia sustine explicit egalitatea de sanse si libertatea femeilor, cu scopul eliminarii discriminarii de gen impamantenite pe acele meleaguri.

Revolutie sociala, revolutie sociala, dar care sunt aspectele concrete ale realitatii nord-siriene care au fost schimbate semnificativ? Well, it goes like this:

  • economie auto-suficienta bazata pe agricultori si cooperativele de productie;
  • democratie directa in care fiecare cetatean are sansa sa isi spuna of-ul si sa contribuie la asigurarea procesului democratic;
  • drepturi pentru minoritatile etnice reflectate in educatie: kurzii si asirienii pot invata in limbile lor materne in sistemul scolar de stat;
  • paradigma exclusiv punitiva din sistemul de justitie a fost inlocuita cu una de justitie restaurativa;
  • drepturi pentru femei: centre pentru femei victime ale violentei domestice, violenta sexuala sau alte forme de violenta; reducerea semnificativa casatoriilor cu minore, poligamiei si a crimelor de onoare sustinute de o baza legislativa; promovarea leadeship-ului feminin;
  • libertati religioase care le permit oamenilor din zona sa se casatoreasca civil independent de apartenenta lor religioasa.

Misto, nu? Iti cam trebuie niste multe perechi de coaie sa fii parte dintr-o miscare de genul. Care se poate traduce si intr-o mentalitate de genul ‘enough is enough’. Omul meu imi zice din cand in cand, si bine imi zice, ca dictaturile nu se formeaza peste noapte, ci treptat prin luarea pe rand a unor drepturi fundamentale ale populatiei. In revers, nici revolutiile sociale nu se intampla peste noapte, ci pas cu pas, manate de un puternic sentiment de nedreptate si opresiune a populatiei in raport cu un regim politic strain de valorile si nevoile oamenilor.

Asta a fost de fapt un preambul pentru urmatorul film: https://www.youtube.com/watch?v=d-TT4qAKM4w&feature=share . Se numeste: Lifelong Learners: The Education Committees (Rojava Excerpt). Pentru ca sunt un om cu educatie, care lucreaza in educatie si isi doreste ca educatia sa fie o masura de eliberare a maselor, nu de oprimare a lor, va invit sa va uitati la acest film.

Nu trebuie sa fiti de acord cu tot ce se intampla acolo, dar daca in timp ce va uitati va treziti ca va scapa un ‘hmmmm…’ sau vi se ridica vreo spranceana insotita de un bec luminos deasupra capului, atunci e basically a good use of your time.

Ce vrem pana la urma de la sistemul de educatie romanesc actual? Sa faca ce? Analfabeti functionali cu diploma de studii superioare pe banda rulanta? O elita migratoare care rupe usa imediat dupa ce isi arunca-n aer palariuta de absolvire a facultatii in cautarea ‘pasunilor verzi de peste gard’? Sau vrem niste oameni care sa gandeasca pe cont propriu si sa contribuie la recladirea unei societati in care predomina apasator tacerea si resemnarea ca ‘asa e frate in Romania’?

Aug10

Mie imi face bine…

Posted on by
Mie imi face bine…

… sa ascult pe repeat muzica preferata.

… sa spun ce gandesc ori de cate ori am ocazia.

… sa imi impodobesc casa cu vorbe care ma indeamna la mai mult.

… sa ma pisicesc cu pisicile noastre dimineata inainte de plecare si seara la sosire.

… sa scriu cat e in luna si in stele despre verzi si uscate.

… sa visez cu ochii deschisi la unde ne vor duce pasii.

… sa stau pe banca in parculetul din fata blocului si sa vorbesc la telefon cu oameni dragi.

… sa imi beau cafeaua pe indelete.

… sa scormon dimineata prin cutiile de bijuterii in cautarea combinatiei potrivite de cercei-inele-gatlegau.

… sa ma uit la documentare cat mai dubioase pe tema carora sa ruminez mai apoi timp de cateva ceasuri bune.

… sa ma iau in brate cu omul drag.

… sa rad scotand sunete porcine atunci cand ceva este mult prea amuzant sau am dat-o-n isterie de oboseala.

… sa merg pasager pe doua roti si sa numar norii.

… sa cant in casca.

… sa vorbesc cu oamenii despre nimic-uri, mult-uri si cateva-uri.

… sa ma dau de-a dura pe dealuri verzi cu soarele in par.

… sa zbor.

… sa imi nascocesc proiecte faine care sa ma cuprinda cu totul.

… sa tip si sa plang atunci cand ceva ma doare tare.

… sa uit cele ce au fost daca nu imi mai sunt de folos in suflet.

… sa dansez in plina strada pe muzica din capul meu.

… sa am alaturi oameni simpli si cinstiti.

… sa ma gandesc la copiii nostri nenascuti si sa mi-i imaginez umpland casa.

… sa imi iau inca o pereche de pantofi.

(lista in curs de finalizare)

Jul31

Profil de conifer

Posted on by
Profil de conifer

Drum

Pe drum

Razlete pe drum

Ganduri razlete pe drum

Las ganduri razlete pe drum

Sa las ganduri razlete pe drum

Incep sa las ganduri razlete pe drum

Sa incep sa las ganduri razlete pe drum

O sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Afara si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Pe afara si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Da pe afara si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Imi da pe afara si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum

Capul imi da pe afara si ma tem ca o sa incep sa las ganduri razlete pe drum.

 

Asteptata

Mult asteptata

Linistea mult asteptata

De linistea mult asteptata

Parte de linistea mult asteptata

Am parte de linistea mult asteptata

Prea am parte de linistea mult asteptata

Nu prea am parte de linistea mult asteptata

Asteia nu prea am parte de linistea mult asteptata

Furtunii asteia nu prea am parte de linistea mult asteptata

Inaintea furtunii asteia nu prea am parte de linistea mult asteptata.

 

Prima

La prima

Cobor la prima

Sa cobor la prima

Timpul sa cobor la prima

E timpul sa cobor la prima

Ca e timpul sa cobor la prima

Cum ca e timpul sa cobor la prima

Ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima

Da ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima

Imi da ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima

Mine imi da ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima

Din mine imi da ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima

Vria din mine imi da ghionturi cum ca e timpul sa cobor la prima.

 

Inspir

Si inspir

Proaspat si inspir

Aerul proaspat si inspir

Spre aerul proaspat si inspir

Gatul spre aerul proaspat si inspir

Lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir

Imi lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir

Scaun imi lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir

De scaun imi lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir

Varf de scaun imi lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir

Cocotata-n varf de scaun imi lungesc gatul spre aerul proaspat si inspir.

 

Eu

Doar eu

Apropriere-s doar eu

In apropiere-s doar eu

Dezlantuita in apropiere-s doar eu

Lumea dezlantuita in apropiere-s doar eu

Aude lumea dezlantuita in apropiere-s doar eu

Se aude lumea dezlantuita in apropiere-s doar eu

Departare se aude lumea dezlantuita in apropiere-s doar eu

In departare se aude lumea dezlantuita, in apropiere-s doar eu.

 

Jul25

Cuvinte in dar

Posted on by
Cuvinte in dar

Randurile ce urmeaza sa se astearna incet peste voi sunt compuse din cuvinte in dar. Pentru cineva drag tare, nascut in zi mare. Planul meu este sa postez in seara asta, pentru ca maine dimineata cand se va trezi, la cafea, scrolland Facebook-ul pe tableta sa dea peste acest cadou pus frumusel intr-o cutie lucioasa cu o funda mare aurie. Totul incepe ca o poveste.

Se facea ca era vara lui 1958, si undeva in Bucuresti-ul vremurilor acelora, intr-o maternitate, a prins glas pentru prima oara o fata mandra. Fata Sinicai si a lui Mitru. Inca de mica, fata cu pricina a fost invatata ca mersul la camin internat nu-i chiar asa rau precum pare, ca brodatul trebuie sa faca parte din ansamblul sau de abilitati feminine si ca verile petrecute la tara in Moldova sunt cele mai frumoase.

Fata noastra a crescut si a inceput sa-i placa teribil sa citeasca, orice, oricand, pe ascuns, numai sa citeasca. Ii mai placea sa se si dea cu rimel, sa se dea cu ruj si sa isi ‘ajusteze’ sarafanul uniformei de liceu usor sub genunchi, ca sa se asorteze cu sandalele cu toc. Poti juca fotbal in curtea scolii doar daca ai sandale cu toc. Spre disperarea mamei ei, care trebuia sa se prezinte la liceu trap-saltat pentru a auzi ‘ce a mai facut’ copila, personajul povestii nu s-a lasat.

Vorbele nu i-au lipsit niciodata, iar curajul cu care lua viata in piept putea fi lesne luat drept tupeu, mai ales de mintile un pic mai umbrite. Scoala s-a gatat, iar fata si-a cautat rostul in campul muncii. Ii placea sa face o multime de lucruri, si se pricepea la tot atat de multe. Fuma cu eleganta, isi facea prieteni cu usurinta si avea un stil care nu ramanea neobservat.

Leoaica tanara a facut ce-a facut si s-a-ntalnit si cu iubirea. Sub forma unui ‘domn inginer’ care i-a devenit si companion de drum dupa ce s-a prins el cum sta treaba cu tanara domnita. Impreuna, cei doi au pornit la drum, cu ceva alai dupa ei. Tatal ei a insotit-o cat a putut, dupa care s-a dus cu sufletul impacat ca fata lui ramasese pe maine bune. La numai un an de la casnicie i-au zambit de ‘bun venit’ primului nascut al familiei. Un baiat ochios cu ceafa de burghez.

Doi ani jumate mai tarziu a aparut si sor’-sa. Slabanoaga si tacuta. Intre timp protagonista noastra s-a transformat intr-o mama in toata regula, mentorata de mama ei intr-ale crescutului de copii. Soata, mama si femeia se jucau in interiorul fiintei ei de-a v-ati ascunselea. Cateodata se gaseau, alteori nu. Mandra, puternica si ambitioasa, femeia a continuat sa priveasca spre zarile indepartate si sa cunoasca lumea calatorind.

Pe masura ce copiii-ii cresteau, ea era acolo sa le fie mama, medic, prieten, profesor, consilier, politist si cate si mai cate. A facut harti 3D din coca si a incercat sa o invete pe fi-sa stangace sa tricoteze. Provocarile, carevasazica nu i-au lipsit in viata. Serbari, examene, drame, iubiri, prietenii, certuri. A fost acolo sa le faca fata tuturor. Pentru puii ei.

Timpul a trecut si cerurile s-au innorat peste viata ei. Omul care o insotise o buna perioada de viata, tatal copiilor ei, avea sa nu mai fie. Totul s-a transformat in cel mai inchis negru. Si a stat asa o perioada. Dupa care au reaparut nuantele de gri. Dupa care peisajul a recapatat culoare. Si viata a prins un nou contur si un sens diferit. Nici bun, nici rau. Doar diferit.

O perioada femeia trecuta bine de prima tinerete s-a reinaltat avandu-i aproape pe cei dragi ramasi pe taramul cuvantatoarelor. Numai ca viata avea sa ii mai aduca o noapte lunga si neagra in care sa plece si mama ei. Si iar s-a lasat linistea. Femeia care parea ca le traise pe toate a renascut din propria-i cenusa si din propriul scrum cu o putere demna de o fiinta supraomeneasca.

Viata si-a urmat cursul si zilele ce au urmat au pus distanta intre ce fusese si ce urma sa vina. Dorul de duca a purtat-o prin toate colturile lumii pentru ca voia sa cunoasca locuri noi cu lume noua. Sa isi repopuleze portiunile defrisate pe alocuri. Asa ca a mers mai departe.

Mariana merge mai departe. Dupa 6 decenii de la primul scancet, dupa o revolutie, niste mineriade, cateva schimbari de regim, 2 copii, cateva fiinte dragi apuse, multe aventuri, visuri si planuri, doamna proaspat iesita la pensie se bucura de libertatea pe care i-o ofera noile orizonturi ale vietii. Alaturi de copiii ei, inconjurata de prieteni, isi tese calea cu acelasi curaj de la inceputul timpurilor.

La multi ani, mama! Te iubesc! Iti place cadoul?