Tag Archives: crestere

Aug9

CELTA – The Round Up

Posted on by
CELTA – The Round Up

8fcc377804faec88c088e46057d9f273

Pe fundal o am pe Sheryl Crow care imi canta de zor ca “All I wanna do is have some fun…”, tocmai am infulecat delicately un croissant, iar pe lada militara pe care imi sprijin picioarele sa nu cumva sa-mi fuga laptopul din poala se odihneste o cana de cafea proaspat facuta. E sambata. Nu am TP azi.

Dar voi avea luni… si joi… si gata. Ura si la gara! Dar pana luni trebuie sa LP, LA, ASS, PPT, ETC. Am dormit boiereste vreo 7 ore pe furtuna si vant nestatornic. Ma bucur de soarele de afara si ma gandesc cu groaza gratie la toate cele cate am de pregatit pentru ultima saptamana de CELTA.

Am trecut pare-se la etapa de “Zboara, puiule, zboara!”, in care e fix treaba noastra ce si cum predam atata timp cand toate puse cap la cap fac o lectie unitara care sa ii ajute pe cursanti, nu sa le faca creierii prastie. Mi-e asa un drag de toti cursantii carora le-am predat pana acum de la pre-intermediate catre upper-intermediate and back. Pentru simplul fapt ca impreuna ne-am bagat intr-o barca care ulterior a fost lansata in apele tulburi ale invatatului/predatului de limba engleza.

Si suntem in continuare in aceeasi barca, chiar daca unii stau in banci si iau notite, iar altii se chinuie sa scrie inteligibil pe whiteboard. Pe parcursul acestei experiente de curs mi-a fost dat sa resimt bine de tot si mai presus de toate umanitatea celor din jurul meu. Momentele in care habar n-au ce ar trebui sa faca, momentele in care parca le vine sa isi ia campii si sa fuga mancand norii fara sa se mai uite inapoi, momentele de usurare ca “am scapat cu bine si din asta” care se soldeaza cel mai adesea cu un powernap in gradina printre flori (nu in gradina pe pamant, don’t get me wrong… :P) si rarele momente in care zici ca l-ai apucat pe Dumnezeul Cambridge-ului de-un picior si nu vrei sa-i mai dai drumul a.k.a. getting an above standard in your TP.

To be honest with you, io pana acum nu l-am apucat pe Dumnezeu de picioare, da’ mama-mama ce-am mai incercat. Si de fiecare data mi se pare ca ma incontrez si mai tare, doar-doar l-oi prinde. O sa vina si momentul ala… sau nu, ceea ce este la fel de in regula, caci cum bine ne spunea unul dintre mentorii nostri de curs: obiectivul vostru during CELTA este ca lectiile sa fie to standard, asa ca nu visati la cai verzi pe pereti ca s-ar putea sa va frustrati aiurea-n tramvai!

Eh, partea cu caii verzi, frustrarea si tramvaiul is interpretari personale, caci eticheta profesionala nu le-ar permite nicicand tutorilor de curs sa se lanseze in astfel de afirmatii fara de perdea. Fiecare saptamana isi are its peak of tension pe langa numeroasele highs & lows care sunt deja la ordinea zilei. Al meu a fost noaptea de joi spre vineri in care am apucat sa dorm iepureste de pe la 3 pana pe la 6. Lucky me!

Vineri dimineata, la grupul de suport matinal in care stateam cu totii calare pe imprimanta sa ne pregatim materialele pentru TP si ASS (stop giggling, cuz it’s not ass as in behind, it’s ass as in assignment), am concluzionat ca exista si alta lume care nu pusese geana pe geana in noaptea anterioara. De ce? ma puteti intreba senini…

Pai dragii babei (si chiar cred ca sunt indreptatita sa ma autointitulez astfel intrucat mi-au iesit ceva peri albi de cand cu CELTA), io de exemplu vineri a trebuit sa predau la clasa, pe de o parte, cat sa si predau un assignment, pe de alta parte. Joi am mers la curs de la 08:30-17:00, am ajuns acasa pe la 18:00ish, m-am invartit de 3 ori intr-un loc pana pe la 19:30 si de atunci pana la 02:30 A.M. the following day m-am pironit pe canapea cu laptopul in brate, ca sa imi fac toate cele pentru a doua zi. Am avut un moment scurt de WTFaaaaaac?! pentru ca le vedeam pe toate venind peste mine, coplesindu-ma si lasandu-ma livida fara pic de suflare in mine! Dar my comeback was strong. Cu muzica din anii ’90 pe fundal m-am apucat de treaba. Si-am facut-o. Nu perfect, dar cu ideea perfectiunii in ganduri si-n simtiri.

Mi-am mai notat chestii amuzante care s-au spus/gandit in clasa de la saptamana 2 incoace si o sa vi le dau spre vizionare, dar tocmai mi-a venit in minte momentul in care am fost scolded by one of our tutors intr-o zi, cre’ca joi daca nu ma insel, pentru accesele de snorting pseudo-isteric carora le-am dat voie sa fie fix in mijlocului unui TP in care noi, aia care nu predam, trebuia sa fim intr-o bucata, observand, ajutand, si nu razand precum niste liceeni la orele de educatie sexuala.

N-as putea sa spun ce ne-a dat startul, dar stiu ca la un moment dat am fost informati gracefully ca daca mai continuam in stilul asta vom fi catapultati din clasa cu fulgi cu tot. Ne-am potolit, dar isteria era mult prea mare. Atinsese cote alarmante! De ce? Pentru simplul fapt ca nu predam in ziua aia si deci mintea zburda de zaluda printre circumvolutiuni, iar oboseala ii tinea isonul. Ne-am luat o portie buna de morala de ne venea sa ne sapam gropi in care sa ne varam capetele pe loc, precum niste struti urbani.

Slava Domnului pentru rabdarea si intelepciunea tutorilor nostri, ca daca nu era asa cum este, s-ar fi lasat cu avertismente peste avertismente. Si mai e ceva: Slava Domnului ca fiecare dintre cei 12 trainees stie ca his outside-the-classroom persona is and should be very different from his inside-the-classroom persona. Altfel, ar fi iesit o mare varza! Profesionalismul nu ne lipseste, poate doar oleaca de autocontrol, dar nu e nimic care nu poate fi remediat de un weekend de tihna si recentrare pe sine si ai nostri.

Ah, BTW, printre snopul de chestii faine de dinamica de grup de CELTA trainees s-a intamplat inca una tare: la sfarsitul fiecarei saptamani de blood, sweat and tears, am iesit la “bere” to laugh our heads off, thank God we’re still alive, make sense of the week and vent a little bit.

Acum feast your eyes on some juicy (inter)personal insights from the past two weeks. Viewer’s discretion IS advised…

DAY 7

How about dressing up for a funeral?
Let’s have a cannibal celebration!
Relatives should be relative…
The moodal verbs are oozy, just like the squeltchy mud
Forget the hidden stakes/standards you set up for yourself for they might hit you in the head while you’re sprinting the last mile until the finish and shatter your illusion of success.
It’s a slight difference between unique and eunuch!

DAY 8

Give activities the time they need!
Your logical staging is staggering!
I cocked it up, you cocked it up, he cocked it up, she cocked it up… Cock-a-doodle-dooo!
Let’s discuss about roundabouts!
Shall wear a suitable attire or just a tire?
I will dwell on a well until I get well and meet Elle.
Come for table, comfortable for comfort table?
I was thinking of but in a weak form. Yeah, that happens when you’re speaking out of your butt…
There clearly are rules of stress in English!
In classroom be prepared to make a fool of yourself in order to facilitate pronunciation…

DAY 9

Coping with stress? I’m working with it. Do you have stress problems?
Ven du ve gou tu vor? a.k.a. When do we go to war (German speaker style…)

DAY 11

Expect everything, I always say, and the unexpected never happens!
I catnapped my cat, while she was taking a nap. Of course, she snapped ass she felt trapped!
Mr. Smith is a locksmith. He likes to lock himself in places. Mrs. Smith is a blacksmith. She likes to give people black eyes. I, on the other hand, am a wordsmith, as people are often smitten by my words.
To swan or to swine? That is the question…
I dare you to tease my brain! Should you succeed, I’ll tease your ego…

DAY 12

I’m as creative as a potato. A sweet potato! 🙂
Today children, we’re gonna learn the passive aggressive voice!
What drives men and women when driving?

DAY 14

Hold on to your hot hard heart and hurry up the hill!
I noticed that when you’re drunk you have problems with your unvoiced dental fricatives…
You can have your bush trimmed any time of the month!
Behead, he ahead, be a head or bee head?
Pavlov, Stanford, Milgram & Asch sitting in a tree E-X-P-E-R-I-M-E-N-T-I-N-G!
Would you like to be with your feet on the ground or better with your feet in the ground?
How does a con cope with the psychological effects of confinement?
Does being self-sufficient suffice?
I am argumentative, humourous, extrovert, rebellious, talkative, slightly arrogant, resilient, attention-seeking and self-sufficient. Oh my! I could easily go the the moon and back!
There’s no more room in the room!
Meaningful writing rocks!

Hoping that you had the chance to experiment second hand what CELTA training is all about in terms of effort, emotions and actions, wish me luck for the last week of the course. TP-7, TP-8 and ASS-4 here I come! Come out, come out, wherever you are…

Jul19

Attention aux jumeaux!

Posted on by
Attention aux jumeaux!

Saptamana care tocmai se incheie a fost densa, ca o ceata pe care nici cu vreun cutit iscusit nu o poti razbate. Cam asa stau lucrurile atunci cand te duci in plina scoala de vara si ai de-a face cu o grupa mare formata exclusiv din baieti… mari. Caci ei sunt grupa cea mai mare, iar parte dintre ei vor schimba gradinita pe scoala din toamna, in vreme ce o alta parte vor mai creste un pic in gradinita pentru a fi pregatiti de stat in banca si facut teme.

Aflati dragii si dragele mele ca m-am distrat teribil inconjurata fiind de baieti pestriti, pentru ca am avut posibilitatea din plin sa ii observ (dar nu cum observa un pustan nastrusnic furnici cu lupa in soare arzator), sa ma joc cu ei de-a orice voiau mariile lor, sa intervin cand pumnii o luau pe dinaintea vorbelor, sa consolez atunci cand genunchii devenisera roz sangeriu de la atata joaca fara de liniste si sa zambesc cu gura pana la urechilor lor ori de cate ori prindeam cate un fragment de discutie serioasa de joc in care flacaii puneau tara la cale.

Aveam impresia inedita ca ma aflu in mijlocului unui Turn Babel, intrucat dintre cei 16-17 prescolari, vreun sfert erau din tari straine, iar din acel sfert jumatate nu vorbeau decat limba lor nativa, respectiv franceza sau kazakha. Asadar in supa delicioasa made in Romania, Polonia, Kazakhstan si Franta, intelegerea nevoilor, dorintelor si planurilor colegului de joaca devenea o materie de studiu in sine, daca se intreaba cineva care a fost castigul educational cel mai de pret al acestor pui de om pe parcursul intregii saptamanani de explorare, joc si creatie.

Fara doar si poate ca au pornit la drumul cunoasterii impreuna sa descopere Americile, noile Indii, impreuna cu Christopher Columb si ale sale trei barci Santa Maria, Pinta si Nina. Ca au facut bandane de indieni americani colorate, pline de pene si motive traditionale indigene, ca au exersat secventialitatea lucrurilor realizandu-si propria reteta de hamburger si ca au aflat pe propria lor piele ce inseamna cu adevarat sa fii cercetas.

Dar la finalul zilei faptul ca au trebuit sa gaseasca o modalitate sa lucreze impreuna pentru a se intelege in privinta jocului a fost castigul major. Needless to mention momentele recurente in care unul dintre ostasii cei viteji era trimis ca sol de pace la Miss ca sa ii spuna pe a sa limba ca nu intelege de ce colegii lui nu fac ceea ce ii roaga el si ca e foarte suparat din acest motiv. Replica invariabila a lui Miss, culmea, era sa gaseasca o modalitate sa se inteleaga cu prietenii sai. Dar cum? Franceza nu stiu! Kazakha nu stiu! Poloneza nu stiu! Engleza nu stiu! Aoleo si vai de mineeee!

Rezultatul acestei saptamani presarata cu frustrari lingvistice si joc dezlanat a fost ca tocmai baietii care initial nu mai stiau pe unde sa scoata camasa vorbitului pe aceeasi limba, erau cei mai buni prieteni. Din perspectiva unui pedagog care a vazut multe la viata ei, trebuie sa recunosc ca factorul de noutate din decursul acestei saptamani a fost fix interactiunea cu o pereche de gemeni vorbitori de limba franceza.

Numele lor nu sunt importante in acest context, caci nu doresc sa le expun vietile pe tapet cu sau fara de (ne)voie, ci doar sa impartasesc cu voi niscaiva invataminte pe care le-am tras de pe urma interactiunii cu ei. Gemenii, mai ales cei bivitelini, respectiv non-identici mi se par fascinanti, pentru ca desi sunt nascuti in acelasi timp, nu arata la fel, nu se comporta la fel si sansele sa fie confundati intre ei de catre lumea care ii stie bine-bine sunt foarte slabe spre nule. Un alt lucru de o factura surprinzatoare cand vine vorba de gemeni este predominanta unuia sau a altuia, intrucat se zice ca din doi unul e dominant. iar celalalt nu.

Ei dragii mei, aflati ca in cazul de fata, cei doi pustani si-au dovedit atat dominanta, cat si non-dominanta in raport cu ei insisi, Miss-e si ceilalti colegi de grupa. Intr-o franceza graseiata impecabila, fiecare geaman s-a desfasurat in legea lui. Unul se juca cu baietii construind navete spatiale, iar celalalt se uita cu interes peste niste carti in limba engleza. Unul raspundea dezinvolt la intrebari despre numere, in vreme ce al sau frate era atras de litere si jocul spanzuratoarea.

Unul picta fara sa depaseasca conturul de creion trasat initial tot de el, iar celalalt era mai ceva la pictorii post-moderni in folosirea pensulei peste tot pe foaie. Unul avea o mima grava si serioasa atunci cand se concentra sa duca la bun sfarsit o sarcina de lucru, in vreme ce fratele sau, la fel de atent si concentrat, avea o mima de copil mic cu gurita intredeschisa si limba un pic iesita inafara fix precum bebeii care asteapta momentul in care vor fi pusi la san de mame si totul va fi bine.

Nu am nici cea mai mica indoiala ca in contextul in care copiii imi sunt o provocare zilnica in materie de crestere interioara, autocontrol al emotiilor si flexibilitate a gandirii pe care o primesc ca cel mai frumos dar pe care am putut sa mi-l fac cadou fix la momentul potrivit, copiii gemeni vin cu un plus de inedit prin specificul existentei si interactiunilor dintre ei si mediul inconjurator.

Finalment, je vous remercie pour cette semaine et pour me permetter d’entrer un peu dans votre universe interieur, mes cheries! Soyez heureux et ne oubliez pas rire avec tout votre couer!