Tag Archives: barbati

Women Are Pigs!

Women Are Pigs!

it’s hard… they always do that. as soon as they get what they want, they disappear. they take advantage of me time, and time again. and i let them. sometimes i feel so dirty. used. they don’t see me as me. they see me as some sort of play thing. sometimes i just wanna be held at night. I JUST WANNA BE HELD! what happened to romantic dinners? picnics at the beach? holding hands in the park? or a cozy night with dvds and popcorn? all they think about is fucking! fucking is nice, but not like 24/7. women are pigs!

….

Titlul m-a atras in mod special, atat de special incat a trebuit sa caut si sa vad exact WHY ARE WOMEN PIGS? Si am aflat… Femeia moderna ridicata la rangul unei porcine fara scrupule sau vreo picatura de romantism. Care in sfarsit s-a prins cum sta treaba cu barbatii. S-a prins ce vor barbatii. Sa fie tratati asa cum obisnuiesc sa trateze ei femeile. In oglinda. Transparenta totala. Si cinism cat cuprinde.

Totul imbracat in fabuloasa haina a relatiilor (post)moderne. Nu ne mai indragostim ca avem teroare de atasament. Nu ne-a iubit mamica, taticul, bunica, vecina de la 7, fosta prietena pentru care ne-am julit genunchiul cerand-o (in caznicie) si care nu si-a irosit nici macar glasul spunand un fad NTZ! Ne-o tragem modern. Fara sfori inutile sau vreun fior care sa treaca mai sus de talie. Down below is safe. Towards North things get messy, shitty, unnecessarily complicated, futile, damaging, broken, done.

Avem treburi mai importante de facut in viata decat sa investim emotional intr-o relatie, cum ar fi sa muncim – Arbeit Macht Frei!, sa socializam cu prietenii de acelasi sex, sa facem acelasi sex cu prietenii de sex opus, sa crestem in inaltime spirituala, sa fim la masa la parinti in fiecare duminica, sa fim duri si impenetrabili. Pentru ca oamenii in general se simt in siguranta in preajma oamenilor impenetrabili.

Adica a alora care nu se lasa foutoutzi (scuzati-mi franceza ruginita! oh la laa… la la la la la laaa!) Aia sunt cei mai amuzanti, cei mai versatili, cei mai prietenosi, cei mai calzi (febrili, actually!) si cu care simti ca poti crea conexiuni mistice pe vecie.

Cine nu are un impenetrabil, sa-si ia un sac de ciment de la un magazin de profil si sa isi zideasca propriul specimen masculin din gospodarie care parca ar mai avea vreo crapatura in armura lui de Naitinshininarmor. Si-atunci sa vezi ce gigea-mai-mai o sa fie totul. Tu vei fi printesa lui, iar el Deneclintitul tau! Supeeeer!

Femeile zilelor noastre sunt produsele plasmuirilor fantasmagorice si alegorice ale barbatilor care nu stiu ce vor. Ele si-au luat asupra-le toate temerile, confuziile, dorintele, (ne)putintele inmagazinate de ani buni de “educatie buna” pe care mamele le-au dat-o (direct in moalele capului) odraslelor lor testosteronice. Femeile pot sa traiasca si fara de barbati alaturi.

Sunt independente, ce penele lor? Pot sa gateasca, dar aleg sa iasa in oras ca sa evite (auto)indopatul si sa promoveze eating out-ul ca eveniment social. Pot face si copii singure – ma rog, cvasi-singure, pentru ca intre timp au descoperit ca in absenta unui barbat cu OO si vorbe la el, se pot transforma si in fiinte hermafrodite care dupa ce se foot singure la cap aleg a sperm clinic and go for it. The ultimate it!

And yes, at the end of the day, while sitting nice and cozy in their own space, which they decorated with their own aesthetic eye, in their own freakin’ time, using their personal funds gathered after years of hard work, they can allow themselves the luxury to be… PIGS! Enormous and fabulous pigs!

Si sincer vorbind pana in momentul in care va aparea Adam-ul care sa isi doreasca NU neaparat sa fie the perfect (fucking) boy-toy, ci ala de iti deschide usi si te invita la o cafea inainte sa iti faca un control lingual al amigdalelor, lasati-ma sa ma zvarcolesc hedonistic in cocina mea minunata…

Auziti? Asta este sunetul tacerii ce se asterne dupa inca o zi in care femeia din mine a vrut sa traiasca ca un porc! Tupeist, dominant si… PINK!

Think Pink! 😉

Ce asteapta femeile?

Ce asteapta femeile?

Asta da subiect de intors pe toate partile de o vajnica reprezentanta a acestei specii bizare si misterioase. Cica femeile ar avea o logica care depaseste puterea barbatilor de intelegere. In acest caz, ei, barbatii cei capabili si puternici, tre’ sa puna mana si sa se formeze in a intelege femeile.

I hate to break this to you guys, but at the end of the day you don’t wanna live without us! And why should you? Suntem fabuloase, fiecare in felul si stilul ei. Asa cum nici noi, femeile nu prea agreem ideea de a trai fara prezenta impunatoare si protectoare a voastra. It’s only fair, don’t you think?

Dar in materie de asteptari, femeile sunt experte. In a isi dori, a planifica, a visa, a organiza, a astepta. Ma rog nu stiu exact cat de experta sunt eu in a astepta. Aici intervine curiozitatea care nu-mi da pace de ma zvarcolesc ca o lostrita pe uscat. Trebuie sa stiu chestii, deci asteptarea nu-mi da nici un pic de pace. Dar cica face parte din existenta mea si drept urmare trebuie sa o integrez.

Si cum poate o persoana destul de nelinistita ca mine sa faca astfel incat sa accepte si faptul ca there are times for doing and times for waiting and reflecting? Reflectatul suna bine, dar nu poti sa-l faci si in timp ce faci ceva? Formatorul meu de psihoterapie ar rade in hohote la citirea replicii de mai sus, si bine ar face. Si mi-ar mai spune, in stilul lui calm si profesionist ca nu trebuie sa ma grabesc sa reactionez, ci e mai bine sa iau cu mine acele lucruri si sa ma gandesc la ele. No problem with that pentru ca ganditul este printre sporturile mele preferate. Sunt destul de musculoasa dp asta dv. Si olecutza cocky! :))

Dar riscul in a-mi spune sa imi iau timp sa ma gandesc la ceva, este acela ca incep sa ruminez, which is kinda bad. Nobody likes an obssessive chick! Not even me! Especially when I am the obssessive one… 🙂 Deci cum mi-as putea eu petrece asteptarea fara sa ma apuc sa dezvolt ganduri obsesive? Sa fac altceva…Dar ce? Incep sa ma pricep in a-mi distrage atentia de la ce ma preocupa spre alte lucruri care sa imi umple timpul. Si e fun, pentru ca am o groaza de facut. Si imi place la nebunie sa le fac. Ma face sa ma simt vie si vibranta.

Si sa am gura pana la urechi pentru simplul fapt ca ma misc, exist si pot face chestii faine pentru mine si societate. Asta cu societatea a sunat cam socialist, dar presupun ca ati prins spiel-ul, nu? Istoria populara, cat si psihologia (tot aia de la tara) zice ca unei femei ii sade bine sa astepte. In vreme ce barbatul este cel care merge, sa lupta, se invarte de 3 ori intr-un loc si da gata rau-facatorii. Ileana Cosanzeana, Alba ca Zapada, Cenusareasa si celelalte compatrioate trebuie sa stea si sa astepte. Nemurirea sufletului probabil! 🙂

Mai ceva ca zeita aia al carei nume nu il mai stiu (poate ma scoate vreunul dintre cititori din ignoranta ;)) care statea si tricota un fular in timp ce isi astepta sotul sa se intoarca de pe mare. Dar unde o bagam in ecuatia asta pe… Ioana d’Arc? Si ea a asteptat ceva, un semn divin care a si venit in cele din urma dar fara un final prea fericit. Deci nu imi doresc neaparat sa mor arsa pe rug pentru ca am luptat prea bine. Fara cruciade personale, that’s my resolution.

Femeia moderna isi asteapta barbatul sa se intoarca de la razboaiele corporate pe care le poarta in fiecare zi? Poate, numai ca o face in stilul ei. Adica facand un zilion de alte chestii in the meantime. Ca sa isi tina mintea ocupata si igienizata, corpul in forma si sufletul at ease. Oare cand devine asteptarea apasatoare? Care ar trebui sa fie raportul dintre asteptare si altceva? Daca astept prea mult exista posibilitatea sa mi se ia? Sa raman fara chef? Questions to reflect upon…;)